Slagare Maria Cornescu si viata ei

Maria Cornescu avea să debuteze la tânăra vârstă de 18 ani, reuşind la concursul pentru postul de solistă a Ansamblului artistic “Nicolae Bălcescu” din Craiova.
În scurt timp, Maria ajunge să își formeze un repertoriu propriu, bazat pe filtrul experienţei proprii, a talentului său artistic, dar şi pe versurile inspirate de viața de zi cu zi, de emoții, sentimente, trăiri, a relațiilor familiale, în special a celor dintre părinți și copii, versuri care devin cântece apreciate de public tocmai pentru realitatea și profunzimea trăirilor pe care acestea le redau.
În 1965 este invitată să imprime patru cântece la sediul central din Bucureşti al Radiodifuziunii Române cu Orchestra de Muzică Populară Radio dirijată de Victor Predescu, iar în anul 1966, dă startul albumelor personale, imprimate la Casa de discuri Electrecord. Îndrăgită de publicul din toată țara, Maria Cornescu ajunge să aibă o ascensiune uluitoare, unele discuri chiar fiind reeditate, datorită faptului că acestea au fost vândute ca pâinea caldă pe piaţa muzicală naţională de atunci.
Maria Cornescu, în timpul unui concert susţinut la Târgu Jiu, are să îl cunoască pe cel care va deveni primul său soț, Nelu Bălăşoiu, cu care va forma mulți ani, un cuplu muzical folcloric de succes și foarte iubit de către public și lumea artistică.
La 27 de ani, Maria devine solistă a Ansamblului “Rapsodia Română” din Bucureşti, datorită talentului și succesului său remarcabil.
Între anii 1968-1976 revine în Studiourile Radio pentru a înregistra noi albume Electrecord, iar în perioada 1967-1988, acestea vor fi urmate de compact discurile: “Maria Cornescu – Melodii îndrăgite” şi “Maria şi Marilena Cornescu – Pe noroc nu dau un ban”.
Pe Maria Cornescu o putem asculta nu doar în albumele personale, dar și în nenumărate albume colective, acest lucru denotând atât dragostea publicului față de repertoriul artistei, pe care doreau să o audă și să o reasculte mereu, cât și prezența sa, deschiderea sa artistică  prin frumuseţea, diversitatea și căldura pe care o emana în fiecare din interpretările ei.
Maria Cornescu ne lasă ca moștenire artistică  autentică de mare valoare folclorică, 133 de titluri de cântece în albumele sale originale, un alt număr semnificativ  de piese needitate și alte câteva apărute pe albumele colective, piesele sale fiind doine, cântece tradiţionale, cântece de stil folcloric modern şi contemporan, cântece de voie bună şi creaţii ce aparţin zonei oltenești autentice.
Melodiile “Să iubiți pomii-nfloriți”, “Omului de lângă mine”, “Mergând aseară pe drum”, “Îţi aduci aminte, Ioane?”, vor rămâne pe buzele noastre mulți ani, deoarece muzica ei a fost și va fi nemuritoare.
Prin tot ceea ce a fost ea ca artist al scenei folclorice, Maria Cornescu a fost cu siguranță un etalon ale muzicii populare românești.