Muzica populara, slagare romanesti, muzica veche straina, retete culinare - e-neatza.ro

Adrian Uzum Band - Frandza veardi di nuc

Merci de like! Trimite prietenilor tai

URL

Am inregistrat votul tau. Multumim!

Ne pare rau, numai utilizatorii inregistrati pot crea playlist-uri.
URL


Adaugat de E-neatza.ro in Machedonească
306 Vizionari

Publicitate

Descriere

Formația Adrian Uzum Band este celebră pentru melodiile în grai armânesc pe care le interpretează. Formația este compusă din Adrian Uzum (lider), avându-i ca membri pe: Denisa Ionela Răchită, Costi Geamalingă, Mihai Scându, Gino Ceară.

Adrian Uzum a cântat în formațiile Grailu (2005-2007), Samarina (2011-2013), Veria (2014-2016), Samarina (2018), din 2019, având propria formație, Adrian Uzum Band.

Denisa Ionela Răchită a urmat și absolvit Școala Populară de Artă ”Teodor T. Burada”, secțiunea Canto Popular, la clasa profesoarei Elena Ionescu Cojocaru, în perioada 2011-2013. A fost solistă vocal la Grupul Vocal Folcloric ”Mugurașii” (2009-2014), solistă vocal la Ansamblul Folcloric de Dansuri ”Dobrogeanca” (2914-2016), în prezent fiind membră a Formației Adrian Uzum Band.

Costi Geamalingă a cântat cu formațiile Samos (2009-2013), Veria (2014-2016), Sopatlu(2018-2019). Cântă la clape, armonică și voce.

Mihai Scându a cântat în Formațiile: Armaname (2014-2015), Samarina (2016-2018), Dorlu (2018-2019), Samarina (2019-2020), în prezent fiind membru al Formației Adrian Uzum Band. Cântă la clape.

Gino Ceară a cântat în formațiile: Ianina (2007-2009), Samarina (2010-2014), Gramoste (2014-2015), Veria (2015-2016), Samarina (2016-2018), din 2019, cântând în Formația Adrian Uzum Band. Cântă la clape.

Melodia ”Frandza veardi di nuc” este o melodie de dragoste în care iubitul povestește modul în care merge călare să o viziteze pe iubita sa, ”sara pi lună”. Melodia împletește armonios versul armânesc cu instrumentele specifice muzicii armânești. Mândra ”mavromată” (cu ochii negri) îl așteaptă cu nerăbdare. Melodia reia un motiv prezent și în melodiile populare clasice românești, ”dragostea pe furate”, dovedind că armânii și românii sunt, în spațiul etnic cultural, folcloric balcanic ramuri ale latinității orientale.

Comenteaza

RSS
Positive SSL